Andra Scarlett

Andra Scarlett

luni, 28 mai 2012

Actualizarea reactiilor

    Desi inima mea zvacnea... nu am vrut sa-mi las venele aflate sub presiune sa imi decoreze trupul. Mi-am controlat impreizibil de subtil clocotul, iar corzile vocale mi s-au acordat instantaneu.
    Chipul reusise demult sa-si pastreze expresia hieroglifica, pierduta cu fiecare trasatura in alt gand. Rareori adopta schingiuit un suras ce parea ca se prabuseste sub cutremurul mut al contextului. Imaginea obrajilor irigati capatase deja statura de exponat prezent doar in amintiri; atat amintirile mele, cat si ale altor suflete ce au gustat din fadele-mi oscilatii intre lejeritatea si plurivalenta.
    Asemenea situatii erau regulate, iar eforturile de a ma stapani erau din ce in ce mai putin solicitate. Aveam un reflex de a nu reactiona vizibil in niciun mod.
    Nu stiam daca imi implantasem aceste reguli din orgoliu sau din satietate de acele momente. Ar fi fost oarecum ridicol sa mai fiu surprinsa de intalniri cu astfel de cuvinte. Nu m-am mai plans nici mie, nici nu am mai analizat fiecare sunet... doar am mai scris un text, sa-mi domolesc sufletul care voia sa uite- nu sa atace. Voia sa strige "hop" si sa sara nonsalant peste tot. Iar eu am decis sa nu-l mai torturez... si asa e jerpelit; i-am cantat "iarta, iarta" pana mi-am adormit si mintea.

Beție în abandon

Ți-ai transfigurat
Neantul în plăceri,
Te-ai lăsat umblat
De lupi efemeri.

Ai abandonat
O luptă zămislită
De soarta cea mai cruntă,
De zei și zmei croită.

N-ai mai crezut în tine
Și ți-ai pierdut puteri
Ce-n har și în mărime
S-au stabilit în ieri.

Te-ai îmbătat năstrușnic
Cu idealuri sparte,
Ai crezut că ești unic
În soartă și în acte.

Precum un tânăr slab
De minte și credințe
Te-ai încâlcit în salbe
Și-n ale sorții ițe.